Felul in care traim, ne crestem si ne educam copiii tine, cu unele rezerve, de convingeri si optiuni strict personale.

In lipsa unui adevar absolut, medicul nu impune “pareri”, ci ne ajuta sa facem alegeri informate, responsabile si, ulterior, ne respecta deciziile, ghidandu-ne spre reusita acestora.

Nu carnea, dar proteinele sunt indispensabile in dezvoltarea normala a unui copil!

Proteinele sunt substante organice formate din combinatii de aminoacizi. Cativa, numiti aminoacizi esentiali, nu pot fi sintetizati in corp, ci trebuie obligatoriu adusi prin alimentatie.

Sursele de proteine sunt animale sau vegetale. Rolul acestora este esential in structura si in orice proces metabolic al organismului iar, la copil, mai evident se leaga de progresele fizice, de dezvoltarea creierului si, nu in ultimul rand, de imunitate.

Sursele animale, carnea, ouale si produsele lactate, ofera usor cantitati optime de proteine complete (ce contin toti aminoacizii esentiali).

Sursele vegetale sunt, in general, proteine incomplete (le lipsesc parte din aminoacizii esentiali) si se regasesc in legume, cereale, ciuperci, fructe. Mai  bogate sunt soia (are proteine complete !) si celelalte leguminoasele boabe (fasole, linte, naut, etc), nucile/migdalele (si alte seminte “oleaginoase”). Pentru un aport proteic si caloric vegetal adecvat este insa nevoie de un consum divers de cantitati mai mari.

O dieta vegetariana poate fi:

VEGANA – care exclude din alimentatie orice sursa animala;

LACTO-VEGETARIANA – exclude carnea si ouale dar accepta produse lactate;

OVO-VEGETARIANA – exclude carnea si lactatele, accepta oua;

LACTO-OVO-VEGETARIANA – exclude doar carnea, accepta oua si lactate;

 

REGIMUL LACTO-(OVO)-VEGETARIAN

Cand si daca introducem carne in alimentatia bebelusului este alegerea constienta a fiecarui parinte.

Cu un regim atent condus, laptele impreuna cu celelalte alimente de diversificare (respectand aceleasi reguli de introducere) ar putea, chiar in absenta carnii, asigura crestere si dezvoltare normale.

Combinatii echilibrate intre lapte si produse lactate, cereale, fructe si legume, eventual oua (doar galbenus in primele 12 luni), pot asigura ratii corecte de proteine si calorii.

Clinic urmarim permanent sa avem curbe ascendente de greutate si talie precum si achizitii psiho-motorii corespunzatoare varstei.

Profilaxia rahitismului cu vitamina D este obligatorie, se ia in considerare si profilaxia anemiei (supliment de Fe) si verificarea periodica a hemogramei.

REGIMUL VEGAN la copil este descurajat de mai toate societatile de pediatrie !

Organismul in crestere necesita, fata de cel adult, ratii zilnice crescute calorice si proteice (dar  si de minerale, vitamine…), necesar ce se reduce cu inaintarea in varsta. Daca pentru sugarul eutrofic asiguram ~2-3 g proteine/kg/24h, la maturitate aportul poate scadea si sub 1g/kg/24h.

Este extrem de dificil, la copil, dupa intarcare, sa realizezi fundamentul cresterii si dezvoltarii normale printr-un regim privat nu doar de carne, dar si de oua si, mai ales, de  lactate.

Varietatea surselor vegetale trebuie sa fie foarte larga, cantitatile de alimente mai mari si frecventa meselor crescuta!  Iar copilul are preferinte proprii si apetit variabil…

Nu mai vorbesc de impactul social, cu influente dificil de controlat dupa intrarea in colectivitate.

Chiar cu calcule riguroase, monitorizare atenta (clinica si biologica) si suplimentari adecvate (mai ales fier si vitamina B12 ), se pot obtine cu greu  rezultate corecte.

Mama vegana care alpteaza necesita, desigur, acelasi regim atent echilibrat si compensat (Fe, vit.B12, Ca…).

CATEVA POSIBILE DEFICITE

Carenta de fier (anemia feripriva) apare ca urmare a biodisponibilitatii mai scazute a Fe din surse vegetale (dar bogate in vitamina C) si prin absorbtia ingreunata de cantitatea mare de fibre.

Vitamina B12 are doar surse animale (carne, lapte, oua). Veganii au nevoie de supliment.

Lipsa conduce la anemie megaloblastica, ce poate asocia leziuni ireversibile ale sistemului nervos central.

Vitamina D se gaseste mai ales in ficat, peste, galbenus de ou. Ea trebuie suplimentata in regimurile vegane (cu D2-ergocalciferol). Deficitul la varsta mica produce rahitism.

Dieta vegana este bogata in fibre, ceea ce poate determina satietate precoce la aport caloric prea  mic (deci, in timp, tulburare de crestere) si, prin scaderea absorbtiei, posibile carente de Ca, Fe, Zn.

Acizii grasi omega3 se gasesc mai ales in peste, fructe de mare, oua si  au rol in dezvoltarea creierului si sistemului nervos, vazului, rol protector cardio-vascular si nu numai. Dietele vegetariene pot fi deficitare in grasimi esentiale. (Semintele de in, nucile, algele marine contin omega3.)

Ratia proteica la vegetarieni se creste, de obicei, in functie de dieta aleasa si varsta, cu 10-30% fata de nevegetarieni.

Vegetale cu continut mare de aminoacizi sunt soia (cu proteine complete) +derivatele (tofu, lapte de soia), celelalte leguminoase boabe (fasole, linte, naut, mazare…), nucile/migdalele (si alte seminte oleaginoase). Ceva mai modeste, dar valoroase, sunt spanacul, cerealele/pseudocerealele (orez, quinoa, grau, ovaz, mei, hrisca…), ciupercile, avocado, si altele…

Uneori, rezervoare importante de proteine vegetale precum nucile/migdalele (sau alte seminte) si soia sunt inaccesibile din cauza alergiilor sau a restrictiilor de varsta!

Toate trebuie combinate cu grija pentru o nutritie adecvata, cu consum de timp dedicat calculelor si multa imaginatie pentru un meniu cat mai variat.

In plus, vorbind despre cei mici, ar fi util si talent special pentru a reusi sa punem teoria in practica…

Din pacate, la noi, oferta vegetala este inca destul de limitata, iar alimentele fortificate sunt  subiectul altor controverse.

La copil, fara un plan alimentar bine gandit de un specialist, o dieta vegana poate periclita sanatatea.

Nu mi-am propus o pledoarie pro sau contra alimentatiei vegetariene. Exista destule studii, bine argumentate, in favoarea ambelor “tabere”.

Constienti de mediul tot mai poluat, de sursele alimentare ce par a se compromite rand pe rand, este logic sa cautam solutii pentru sanatatea copiilor nostri.

Macar de i-am putea proteja!

Alegerile sunt multe la numar. Ca parinti, le facem noi pentru ei, la inceput singuri si, tot singuri, ne asumam apoi consecintele lor.

Ramane, poate, dilema morala, daca le lasam ragazul sa aleaga, in unele privinte, ei insisi, la timpul lor…

 

Articolul prezentat are caracter informativ, el nu inlocuieste prezentarea la doctor si prescriptiile de specialitate pe baza consultului medical.

Etichete :

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>