Diareea, varsaturile, de fapt orice imbolnavire cu febra, apetit redus, disfagie sau polipnee, caldura excesiva si efortul fizic intens cu transpiratie abundenta, toate pot fi cauze de deshidratare.
Gastroenterocolita ramane totusi principalul vinovat de pierderile lichidiene la copil, inlocuirea acestora fiind “cheia de bolta” a intregului tratament.

Prevenirea si recunoasterea deshidratarii au maxima importanta in evolutia unei diarei.
Orientativ, nevoia minima de lichide la copii este de ~ 100ml/kgc/24h pentru primele 10 kg (cca 1000ml pentru un copil de 10kg), inca ~50ml/kgc/24h pentru urmatoarele 10 (cca 1500ml pentru un copil de 20kg) si inca ~25ml/kgc/24h pentru urmatoarele 10kg (cca 1750ml pentru unul de 30kg) astfel ca, de la 40 kg, necesarul devine ca al adultului, de macar ~2 litri pe zi.

Deci, un copil de 8 kg va primi cel putin : 8kg x 100ml = 800 ml lichide /24h.
Pentru un copil de 15kg de exemplu, necesarul minim va fi : 10kg x 100ml + 5kg x 50ml = 1000ml + 250ml = 1250 ml /24h.
Un copil de 26 kg necesita macar: 10kg x 100ml + 10 kg x 50ml + 6kg x 25ml = 1000ml + 500ml + 150ml = 1650ml /24h.

Lichidele sunt asigurate, in conditii normale, de lapte (exclusiv, in primele luni), la care se adauga apoi supa, ceai, sucuri, compot, apa, si celelalte surse alimentare.

In conditii de boala, nevoile lichidiene cresc prin pierderile suplimentare cauzate de febra, transpiratii, polipnee, varsaturi sau scaune diareice (astfel, la fiecare varsatura sau scaun diareic un copil mai poate pierde inca ~3 -5ml/kgc).

Daca adaugam celor de mai sus  starea generala modificata si lipsa de apetit specifice unei imbolnaviri, e lesne de inteles dificultatea mentinerii permanente a unei hidratari optime.
Stabilirea planului de hidratare se face strict la indicatia medicului care ia in considerare toate variabilele legate de varsta si fond patologic.
Deshidratarile pot fi usoare, medii sau severe iar, in functie de pierderile predominante (raportul dintre apa si sare), hipotone, izotone sau hipertone.
Uneori, deshidratarea antreneaza, in afara tulburarilor hidro-electrolitice si modificari ale metabolismului acido-bazic care trebuie deasemenea corectate.
Deshidratarea usoara sau medie se reechilibreaza de cele mai multe ori oral, cu coordonarea medicului, asa cum mentionam anterior.

Ideal se folosesc solutiile recomandate de OMS sau ESPGHAN, asa numitele saruri/electroliti  de rehidratare orala – “ORS” –  ce contin, intr-o proportie standardizata, glucoza, clorura de sodiu, clorura de potasiu, citrat (bicarbonat) de sodiu.
In practica, gustul acestora poate constitui un impediment care sa oblige la variante de compromis precum apa, ceaiul de menta (indulcit cu glucoza sau zahar fiert), zeama de compot de mere, zeama de supa de legume+/-carne (putin sarata), mucilagiul(apa) de orez. Acestea insa, nu au raport glucoza-electroliti si osmolaritate adecvate.

Apa singura nu compenseaza nevoia energetica (glucoza) si de saruri a organismului!
Lichidele se administreaza “fractionat”, putin cate putin, luand in considerare necesarul + pierderile. Util ar fi sa ne propunem obiective de hidratare pe perioade scurte, impartind ziua in intervale orare, astfel incat sa nu descoperim, la sfarsit de zi, un copil apatic, suferind, privat de  minimele cantitati de lichide sau alimente.

Pentru a corecta o deshidratare usoara, administram in primele 4 ore intre 30 –50 ml/kgc iar intr-o deshidratare medie intre 50 -100 ml/kgc.
Hidratarea “fractionata” poate fi si singura sansa de toleranta orala in caz de varsaturi.
De exemplu, administrand (cu lingurita sau cu seringa) cate 5 – 10 ml la fiecare 5 minute, intr-o ora copilul ar putea primi intre 60 si 120 ml pe ora.
Lipsa de raspuns sau dificultatea de administrare a solutiilor de hidratare orala impun  spitalizare pentru hidratare parenterala.

Deshidratarea severa ( uneori si cea medie) necesita tratament intensiv urgent, obligatoriu in spital, de obicei cu perfuzii intravenoase.

Cum recunoastem deshidratarea:
-         cantitate redusa de urina (nu urineaza 6-8 ore sau, la sugar, scutece care trebuie schimbate mai rar /scutec uscat timp de 3 ore); urina e concentrata (inchisa la culoare si cu miros intens);
-         nervozitate, oboseala, somnolenta, letargie;
-         sete;
-         buze, limba si mucoasa bucala uscate;
-         plans fara lacrimi;
-         piele uscata cu elasticitate mai scazuta;
-         cearcane;
-         fontanela anterioara deprimata, la sugar;

Factori de gravitate ce impun prezentarea neantarziata intr-un serviciu medical:
-  varsta sub 3 luni;
-  sugar cu greutate sub 8 kg;
-  istoric de prematuritate, boli cronice, infectii coexistente;
-  febra > 39*C;
-  diaree cu sange;
-  scaune diareice numeroase;
-  varsaturi persistente;
-  semne de deshidratare;
-  scadere in greutate;
-  esecul administrararii ORS.

Deshidratarea reprezinta o urgenta medicala!

Mai ales la sugar si copilul mic, lucrurile pot evolua nefavorabil in decurs de doar cateva ore!
In lipsa masurilor adecvate, semnele de mai sus se accentueaza, starea generala se agraveaza progresiv pana la pierderea constientei, modificari ale ritmului respirator si cardiac, colaps circulator, extremitati reci, cianotice, tegumente flasce, ochi “infundati” in orbita. Spitalizarea urgenta e singura sansa!
Este de preferat sa anticipam riscul si sa recunoastem la timp primele semne ale  deshidratarii, pentru a evita situatii de o gravitate majora!

 

Articolul prezentat are caracter informativ, el nu inlocuieste prezentarea la doctor si prescriptiile de specialitate pe baza consultului medical.

Etichete :

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>